EFECTUL MOZART

Incepand cu 1993 o serie de studii au raportat că ascultarea muzicii lui Mozart duce la creșterea abilitaților spațiale ale ascultătorilor. Rauscher si colab. (1993) au arătat că participanții au obținut cu 9 puncte mai mult la un test de IQ dupa ascultarea unei sonate de Mozart timp de 10 min. In 1995, acelasi grup, a descoperit că studentilor participanti la studiu le-a crescut performanta la un test de abilitate mintala cu 62% dupa ascultarea muzicii lui Mozart, iar in 1997, au aratat ca prescolarii care au luat 6 luni lectii de pian le-a crescut perforamanta la sarcini spatiale. Alti cercetatori (Graziano et al., 1999; Hetland, 2000), au aratat ca acei copiii care au luat lectii de muzica au avut rezultate mai bune la matematica si li s-a imbunatatit capacitatea de rationament spatial. Cercetarile care au continuat, au condus la concluzia ca ascultarea sau executia muzicii, in special Mozart, contribuie in mod semnificativ la cresterea abilitatilor spatiale cognitive. Ideea ca muzica te face mai destept a atras atentia oamenilor de stiinta. Cercetarea lui Schellenberg a testat aceasta ipoteza, utilizand un esantion de 144 de copii de sase ani care au fost distribuiti in 4 grupe: 2 grupe au primit lectii de muzica (pian si voce), iar doua grupe au fost utilizate ca si control (lectii de actorie sau nici un fel de lectii). IQ-ul le-a fost masurat inainte si dupa lectii. In comparatie cu copiii din grupele de control, cei care au luat lectii de muzica au prezentat o crestere semnificativa la toate subscalele de inteligenta generala. Rezultatele lui Schellenberg confirma faptul ca muzica modifica nivelul de activare general si dispozitia afectiva, contribuind prin aceasta la cresterea performantei si la alte teste ale IQ-ului (cautarea de simboluri si secventierea numerica), dar si la cresterea creativitatii.

Studiile urmatoare au sugerat chiar ca ascultarea lui Mozart a contribuit la reducerea crizelor unor pacienti cu epilepsie. (Daaboul, Fino, and Shaw, 1998). Cercetatorii au argumentat ca  structura si periodicitatea (Jenkins 2001)  tiparelor muzicale prezente in muzica lui Mozart contribuia la reorganizarea  activitatii electrice neuronale anormale, reducand crizele epileptice.

Menon and Levitin (2005) au descoperit ca ascultarea muzicii activează conexiuni intre mai multe sisteme cerebrale si moduleaza activitatea in anumite structuri cerebrale si influenteaza anumite cai cerebrale chimice (dopamina), care ne determină starile asociate cu sentimentul de plăcere si recompensă.

Efectul Mozart a declansat un interes formidabil in randul educatorilor si al publicului. Educatorii, jurnalistii, chiar companiile de muzica si politicienii au contribuit la raspandirea ideii ca Mozart te poate face mai destept, creind astfel o adevarata legenda stiintifica.

›  Ascultarea pasivă a muzicii compusă de Mozart, duce la creșterea abilităților spațiale ale ascultătorilor (Hetland, 2000b; Rauscher, Shaw, & Ky, 1993; 1995; 1997).

›  Lcțiile de muzică -> efecte benefice care se extind la arii (non-muzicale) colaterale ale cogniției (Schellenberg, 2004, 2007).

›  Muzica lui Mozart -> efect terapeutic (Daaboul, Fino, and Shaw, 1998; Jenkins 2001)

›   Ascultarea muzicii ->  activează conexiuni intre mai multe sisteme cerebrale

->modulează activitatea in anumite structuri cerebrale și influențează anumite căi cerebrale chimice (dopamina), care ne determină stările asociate cu sentimentul de plăcere și recompensă (Menon and Levitin, 2005).